Patriarhul Daniel și minunea Iordanului: Ce se întâmplă la Bobotează în Botoșani

Surse

botosaneanul Minunea întoarcerii Iordanului la Bobotează: ce semnifică și de ce impresionează credincioșii...

06/01/2026

monitorulbt Cozi la Agheasmă Mare în Botoșani, de Bobotează. Ce se face și...

06/01/2026

botosaneanul Regula esențială pentru consumul apei sfințite de la Bobotează explicată de Patriarhul...

06/01/2026

botosaneanul Ce NU ai voie să faci de Bobotează: superstiții și interdicții pe...

06/01/2026

Boboteaza, celebrată anual pe 6 ianuarie, a adus în 2026 la Botoșani slujbe, cozi pentru Agheasma Mare și discuții despre «minunea întoarcerii Iordanului». În 2026, atât 6 ianuarie (Boboteaza), cât și 7 ianuarie (Sfântul Ioan Botezătorul) sunt zile libere legal, conform legii adoptate în 2023.

Patriarhul Daniel, prezent la Slujba Sfințirii Mari a apei, a recomandat consumul Aghiasmei Mari „dimineața, pe nemâncate, timp de 8 zile, începând cu 6 ianuarie”, și a subliniat folosirea apei și pentru stropirea casei, păstrată în recipiente curate. Reportajele locale semnalează aglomerație la biserici și respect pentru obiceiuri: aruncarea crucii în apă și recuperarea ei de către mai mulți bărbați (cel care aduce crucea fiind considerat norocos), ritual atestat în relatări încă din secolul XVII.

Articolele documentează și superstiții regionale: interdicții la spălatul rufelor, evitarea certurilor, păstrarea Aghiasmei pe tot anul, obiceiuri precum „Iordanitul” femeilor sau „Udatul Ionilor” în Bucovina și Transilvania. Deși „întoarcerea Iordanului” este explicată religios ca simbol al asumării păcatelor de către Iisus Hristos și nu poate fi observată fizic pe râuri din județ, semnificația spirituală rămâne puternică pentru comunitate.

Jurnalele locale (Botoșăneanul, MonitorulBT) oferă imagini și mărturii despre manifestări și restricții populare, arătând cum elementele religioase și folclorice coexistă: un mix de ritual, credință și obiceiuri transmise generațional.