Surse
Pe trotuarul din zona Podului de Piatră din Botoșani, trecătorii se opresc în fața unor siluete sculptate în nisip: un leu impunător, o maimuță jucăușă sau o cățea ce-și ocrotește puii. Autorul acestor opere este Neculai Marin, un botoșănean din Săveni, care pe 3 mai a împlinit 53 de ani.
Pentru el, firele de nisip nu reprezintă doar artă, ci modul său de a supraviețui. După ani de muncă în Anglia, o boală necruțătoare l-a adus înapoi acasă: diabetul i-a afectat puternic organismul, manifestându-se prin insuficiență renală.
În prezent, Viața lui Neculai este marcată de un program strict: trei zile pe săptămână petrece conectat la dializă, o rutină ce îi consumă energia și timpul ce i-ar fi putut aparține unui loc de muncă obișnuit.
„Eu am muncit toată viața mea, nu am furat. Prima dată când am făcut un câine a ieșit ca un porc”, spune el, amintind de reziliența prin artă și demnitate.
Pasiunea pentru nisip devine astfel o formă de luptă pentru normalitate, iar locul său de creație – trotuarul din apropierea Podului de Piatră – s-a transformat într-o scenă de solidaritate locală, unde trecătorii nu doar admiră, ci și sprijină demersul său prin gesturi mici și încurajări. Această poveste locală ilustrează în ce măsură arta poate fi și un mijloc de supraviețuire: o fereastră către demnitate în fața limitărilor fizice și a provocărilor bolii cronice, într-o comunitate care își păstrează unitatea în jurul unui artist care nu renunță la speranță.
